Doctrina justificării este unul dintre cele mai importante adevăruri pe care le găsim în Cuvântul lui Dumnezeu. Descoperirea acestei doctrine i-a salvat viața lui Martin Luther și trebuie să o salveze și pe a noastră. Fără justificare, va exista doar judecata lui Dumnezeu. Justificarea este descrisă pe bună dreptate ca fiind chiar balamaua și stâlpul creștinismului.
Nimeni nu este neprihănit
Dar ce înseamnă justificarea? De-a lungul secolelor, a existat multă confuzie în legătură cu această doctrină. Să începem cu aspectul de a fi drept. Biblia declară în mod clar că Dumnezeu cere o neprihănire perfectă. Dumnezeu caută oameni care sunt drepți, sau neprihăniți. Dar iată care este problema – nimeni nu este neprihănit (Romani 3:9-20). Din cauza păcatului nostru, noi merităm judecata lui Dumnezeu. Nimeni nu merită să meargă în rai, deoarece dacă o persoană nedreaptă ar putea intra în prezența glorioasă și cerească a lui Dumnezeu, El ar fi nedrept față de propria sfințenie și dreptate.
Cum poate veni cineva la Dumnezeu?
Dacă simți impactul dramatic al acestei probleme, apare întrebarea: „Atunci cine se poate sui pe dealul Domnului?” (cf. Psalmul 15:1; Psalmul 24:3). Aici intervine harul glorios al lui Dumnezeu. În Evanghelie, descoperim că Dumnezeu îi va accepta pe păcătoși – nu datorită faptelor drepte pe care le-au făcut, ci prin credința în Isus:
„Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii – şi anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui, căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu, pentru ca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel încât să fie neprihănit, şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.” (Romani 3:21-26).
Declarație: Ești justificat!
Așadar, justificarea înseamnă că Dumnezeu nu îi acceptă pe păcătoși pentru că îi face neprihăniți, ci pentru că îi declară neprihăniți. Biblia spune în mod explicit că nicio ființă umană nu va fi justificată de Dumnezeu datorită propriilor sale fapte neprihănite. O persoană trebuie să fie justificată prin credința în Domnul Isus Hristos.
Hristos, înlocuitorul nostru
Dar cum poate Dumnezeu să-i justifice pe păcătoși? El poate face acest lucru, datorită lucrării Fiului Său, Isus Hristos. În justificare, Dumnezeu declară două lucruri: în primul rând, tu, credincios în Isus, ești eliberat de vină. Ești vinovat, pentru că ai păcătuit. Dar Hristos a murit pentru păcatele tale, iar moartea Sa îți înlătură vinovăția. În al doilea rând, tu, credincios în Isus, ești complet neprihănit. Nu datorită propriilor tale fapte neprihănite, ci datorită neprihănirii perfecte a lui Isus. Hristos a trăit o viață perfectă pe pământ și această neprihănire îți este socotită ție, pentru că prin credință ești unit cu El.
Nu faptele noastre, ci unirea noastră cu Hristos
Deci, din nou, să fim foarte clari – justificarea nu înseamnă că Dumnezeu îi va accepta pe oameni datorită propriilor lor fapte neprihănite. Păcătoșii nu pot fi justificați, pentru că le lipsește neprihănirea deplină. Dumnezeu îi va accepta doar pe păcătoșii care sunt, prin har și prin credință, uniți cu Hristos, care este fără păcat și neprihănit. Răspunsul la întrebarea: Cine poate să se suie pe dealul Domnului? este: Isus Hristos și toți cei care sunt prin credință uniți cu El.
Păstrați acest adevăr. Gândiți-vă la el în fiecare zi a vieții voastre și veți experimenta puterea harului lui Dumnezeu.