Cele trei mari sărbători din creștinism sunt Crăciunul, Paștele și Rusaliile. Dar există și câteva sărbători minore, dintre care cele mai importante sunt Vinerea Mare și Ziua Înălțării Domnului. Acest articol îți oferă baza biblică pentru Ziua Înălțării; o scurtă prezentare istorică; și cum putem fi siguri pe ceea ce sărbătorim de Ziua Înălțării Domnului.
Înălțarea în Biblie
După ce Isus a înviat din mormânt, El s-a arătat apostolilor timp de 40 de zile, atât în Ierusalim, cât și în Galileea. După aceste 40 de zile, El a mers cu apostolii Săi într-un loc chiar în afara Ierusalimului. În Luca 24:50-51 citim: ’’Apoi i‑a condus afară, până spre Betania, și, ridicându‑Și mâinile, i‑a binecuvântat. În timp ce‑i binecuvânta, Isus S‑a depărtat de ei și a fost luat în cer.’’ În Faptele Apostolilor, Luca descrie același eveniment în cuvinte diferite: ’’După ce a spus aceste lucruri, Isus a fost înălțat și, în timp ce se uitau la El, un nor L‑a luat dinaintea ochilor lor…Atunci ei s‑au întors în Ierusalim de pe muntele numit „al Măslinilor“, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum parcurs în ziua de Sabat’’ (Faptele Apostolilor 1:9,12).
Betania pe pantele Muntelui Măslinilor
Nu există nicio contradicție în faptul că Betania este menționată ca locul înălțării în Luca, și Muntele Măslinilor în Faptele Apostolilor. Betania era un mic sat la aproximativ trei kilometri est de Ierusalim, pe pantele Muntelui Măslinilor. Isus stătea adesea acolo și se întâlnea cu Lazăr și cu surorile sale Marta și Maria (vezi de exemplu Ioan 12:1-3). Poate fi considerată casa lui Isus din Iudeea, pentru că El a preferat să rămână acolo mai degrabă decât în Ierusalim însuși (vezi, de exemplu, Matei 21:17).
Înălțarea, între profeție și revenire
Muntele Măslinilor era un loc foarte potrivit pentru a-i duce pe ucenicii Săi pentru înălțarea Sa. Căci Zaharia a profețit că în Ziua Domnului, Domnul va sta acolo: ’’În ziua aceea, picioarele Lui vor sta pe Muntele Măslinilor, care este în fața Ierusalimului, în partea dinspre răsărit. Muntele Măslinilor va fi despicat în două părți, de la răsărit la apus, și se va forma o vale foarte mare. Jumătate din munte se va deplasa astfel înspre nord, iar cealaltă jumătate înspre sud’’ (Zaharia 14:4). Înălțarea lui Isus la cer de pe Muntele Măslinilor este o promisiune că El se va și întoarce acolo în Ziua de Apoi, când va judeca pământul. Acest lucru a fost spus de fapt apostolilor de către doi îngeri atunci când au continuat să se uite la ceruri după ce Isus a dispărut din fața lor: ’’Bărbați galileeni, de ce stați și vă uitați spre cer?! Acest Isus, Care a fost luat de la voi în cer, va veni în același fel în care L‑ați văzut mergând spre cer’’ (Faptele Apostolilor 1:11).
Ziua Înălțării Domnului în Biserica Primară
Amintirea Înălțării lui Isus la cer a devenit una dintre sărbătorile bisericii creștine. Datorită evidenței biblice, este sărbătorită întotdeauna la 40 de zile după Paște, care este întotdeauna joia. Zece zile mai târziu, a doua duminică după Ziua Înălțării, sărbătorim Rusaliile. Augustin, marele părinte al bisericii, a scris în jur de anul 400 că biserica sărbătorea Ziua Înălțării Domnului încă de pe vremea apostolilor. Nu este clar însă dacă a avut dreptate în privința asta. Un consiliu bisericesc cu sute de ani mai devreme pare să fi spus că înălțarea ar trebui să fie sărbătorită împreună cu Rusaliile în a 50-a zi după înviere. Oricare ar fi cazul, este clar că încă din vremea lui Augustin, Înălțarea a fost una dintre marile sărbători ale bisericii.
Ziua Înălțării în zilele noastre
Astăzi, Ziua Înălțării este încă o sărbătoare publică în majoritatea Europei de Vest și a Scandinaviei, precum și în Indonezia. Unele țări, în special Țările de Jos și Indonezia, au o puternică tradiție a serviciilor bisericești în Ziua Înălțării.
Certitudine cu privire la Înălțarea Domnului Isus
De unde știm sigur că Isus s-a înălțat la cer? După cum am văzut, este scris în Luca și în Faptele Apostolilor. Dar această descriere nu este singurul lucru. Înălțarea a fost prevestită în Cuvântul lui Dumnezeu. David a scris: ’’Domnul I‑a zis Stăpânului meu: „Șezi la dreapta Mea până‑i voi pune pe dușmanii Tăi scăunaș pentru picioarele Tale!’’ (Psalmul 110:1). Cine este acest ’Stăpân’ care stă la dreapta lui Dumnezeu? Isus a dat răspuns acestei întrebări. Mai întâi, El a spus că în acest verset este vorba de Cristos (Mesia, vezi Matei 22:44-45). Mai târziu, în timpul procesului Său, El le-a spus conducătorilor evrei: despre mine este vorba! ’’De acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului!’’ (Matei 26:64).
Puterea lui Isus dovedită
Dar, de fapt, liderii evrei nu l-au văzut niciodată pe Isus în cer cu ochii lor. Dar au văzut puterea lui Isus afișată. Au văzut Duhul Sfânt coborând asupra ucenicilor; au văzut minuni făcute în numele lui Isus; au văzut oameni dispuși să moară pentru credința lor în Isus; au văzut biserica lui Isus crescând în fiecare colț al Imperiului Roman și nu numai. Din aceasta au putut concluziona: da, Isus are atâta putere, El este la dreapta lui Dumnezeu.
Înălțarea este despre Isus
Isus Însuși a spus că invitația lui Dumnezeu „stai la mâna Mea dreaptă” era o invitație pentru El. Prin urmare, în Noul Testament a devenit cel mai citat verset din Vechiul Testament. Aici este vorba despre Isus! Petru ne spune același lucru în predica sa de Rusalii. „David nu s-a suit în ceruri”, spune el în Fapte 2:34. Deci această profeție nu este despre el însuși. Nu, este vorba despre Isus, pe care L-am văzut urcându-Se la cer, cu ochii noștri.
Ziua Înălțării este un motiv de sărbătoare
Înălțarea lui Isus Hristos la cer nu este doar o poveste pe care o poți lua sau lăsa. Este profund ancorat în Cuvântul lui Dumnezeu. Psalmul 110 vorbește despre înălțarea la cer. Isus ne spune că este vorba despre El. Putem vedea puterea lui Isus aici pe pământ. Și ucenicii Săi au fost martori oculari ai evenimentului. Ziua Înălțării este un motiv de sărbătoare: avem un Domn în ceruri! Acesta este un adevăr minunat care conține atât promisiune, cât și confort.